Secretary adună un subiect mai puţin “canonic” şi trei jucători importanţi ai cinematografiei ultimilor 15 ani: regizorul Steven Shainberg şi actorii Maggie Gyllenhaal şi James Spader.
Sursa: about.com
Numele lui Steven Shainberg nu e probabil foarte familiar. A făcut extrem de puţine filme, debutând în lung metraje abia în 1996, cu Hit Me. După o pauză lungă, a regizat Secretary abia în 2002, film cu care a atras atenţia criticilor şi a câştigat premii prestigioase. După încă o pauză, în 2006 a regizat Fur: An Imaginary Portrait of Diane Arbus, cu Nicole Kidman şi Robert Downey Jr în rolurile principale.
Pe James Spader îl veţi recunoaşte din măcar două filme: Sex, Lies and Videotape, pe care îl puteţi revedea pe CineStar în această perioadă, şi Crash, în regia lui David Cronenberg. Reinventat recent ca actor de seriale, Spader îşi făcuse, la un moment dat, un nume din interpretarea unor roluri de singuratic ciudat şi incitant. Secretary a contribuit şi el, cu siguranţă, la acest renume.
Iar Maggie Gyllenhaal a oscilat, încă de la începutul carierei, între filme mainstream, gen 40 Days and 40 Nights, Mona Lisa Smile sau Dark Knight, şi filme mai puţin comerciale, tot de categorie A, dar destinate unui public mai rarefiat: Donnie Darko, Adaptation, Stranger than Fiction etc.
Secretary se desfăşoară, în cea mai mare parte, în biroul unui avocat, într-un joc al cinismului şi vulnerabilităţii. Pentru cei care nu au văzut filmul, ar fi păcat să deconspirăm subiectul filmului. Şi chiar dacă am deconspira subiectul, am risca să vă facem doar să ridicaţi din sprâncene, fără să atingem tema de adâncime. Secretary nu este un film despre oameni cu preferinţe şi practici ciudate, ci ce se întâmplă când se întâlnesc două singurătăţi; despre cei câţiva care sînt situaţi un pic alături de norme. Un film despre capacitatea de a înţelege că oamenii sînt diferiţi, şi că media normalităţii rezultă din compromisul între aceste diferenţe.
Etichete: CineStar, James Spader, Maggie Gyllenhaal, Secretary